Pe locul Bisericii "cu Sfinți" (sau "cu Sibile"), ce poartă hramul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, a Sfântului Haralambie și a Sfântului Ierarh Nicolae, a existat o biserică mai veche, probabil din lemn, ridicată la sfârșit de secol XVII. 

​

Biserica de astăzi nu se mai știe când a fost construită și forma ei, dar ctitorul o închină împreună cu toată averea ei Mitropoliei, danie întărită prima dată la 1696 și apoi la 1701. Biserica este denumită în sec. XVII și la începutul sec. XIX, când ”a lui Popa Fierea”, când ”biserica cu Sibile” (reprezentate în picturile exterioare). Din sec. XIX i s-a mai spus ”biserica cu Sfinți”.

​

A cunoscut mai multe etape de reparații (rezidiri și zugrăviri), o dată în 1728, a doua oară în 1818. După cutremurul din 1838 a fost avariată iar în 1845 una din turle a fost demolată și înlocuită cu una din lemn.

​

Fiind ruinată și amenințată cu demolarea, a fost închisă și apoi restaurată între anii 1912-1931 după proiectul arhitectului Grigore Cerchez.

​

Biserica are un plan triconc, cu pridvor adăugat târziu. Elementele structurale (arce, arcade, bolți etc.) sprijină pe stâlpi masivi și/sau pe ziduri groase, toate construite din zidărie de cărămidă. Acoperișul și cele două turle au o structură de lemn și învelitoare de tablă. 

​

Partea specifică a acestei biserici este dată de decorația foarte bogată și interesantă de la exterior, care s-a deteriorat extrem de mult de-a lungul timpului. Cele două registre orizontale de firide polilobate separate de un brâu profilat au fost la origini pictate în culori de roșu, ocru, negru și alb, ilustrând figuri ale unor filosofi din antichitate sau ale unor profetese (sibile). 

​

LUCRĂRI PROPUSE

• centură de b.a. peste ancadramentele din piatră în zona buiandrugilor ferestrelor;

• executarea în grosimea zidurilor a unor registre orizontale de foraje armate injectate (FAI), în zona pridvorului;

• realizarea şaibei orizontale din b.a. la nivelul podului: suprabetonări, grinzi, centuri;

• injectări, ţeseri fisuri şi crăpături.

• Desfacerea tencuielilor exterioare executate cu ciment și a celor burdușite, degradate;

• Cioplirea elementelor din beton aparent pe fațade (buiandrugi), în vederea placării lor cu cărămidă de epocă;

• Refacerea profilaturii exterioare (cornișă, brâu, soclu, firide polilobate, etc.), precum și tencuială cu mortar de exterior de tip Remmers, inclusiv marcarea tencuielilor originare depistate pe parament;

• Refacerea tencuielii soclului cu mortar tip Remmers cu adaos hidrofobizant;

• Restaurarea ancadramentelor din piatră cu refacerea zonelor degradate și completarea elementelor lipsă;

• Refacerea tâmplăriei, uși și ferestre, din lemn de stejar și recondiționarea grilelor metalice decorative; tabloul de tâmplărie se va întocmi după montarea schelelor și desfacerea tâmplăriei existente, în prezența pictorului restaurator.

• Desfacerea pardoselii din gresie porțelanată existentă în biserică și executarea unei pardoseli din dale de piatră pe strat de rupere a capilarității, cu rost perimetral de aerisire;

• Refacerea șarpantei din lemn rășinoase și a streașinii aparente din lemn de stejar, profilată (cf. detalii anexate);

• Refacerea învelitorii din tablă de zinc, cu falțuri duble, orizontale;

• Instalație de paratrăznet și priză de pământ.

• Desfacerea trotuarului din beton și a asfaltului;

• Sistematizarea verticală cu realizarea pantelor de scurgere a apelor pluviale;

• Rigolă perimetrală din beton pentru colectarea apelor pluviale și deversarea lor în canalizarea orașului;

• Trotuar perimetral bisericii din lespezi de râu, cu rost perimetral de aerisire (cf. detaliu anexat);

• Gard metalic de împrejmuire a spațiului verde amenajat în alveole;

• Iluminat exterior de punere în valoare.