BISERICA "BUNA VESTIRE" DRUGĂNESCU

restaurare, punere în valoare și integrare în circuit turistic 

SIT: Biserica "Buna Vestire" Drugănești, comuna Florești-Stoenești, sat Stoenești, județ Giurgiu

CLASARE: monument de interes național - GR-II-m-A-15086

BENEFICIAR: Parohia Drugănescu

ECHIPA:

proiectant general: Remon Proiect S.R.L. 

șef de proiect: arh. Smaranda Baciu

 

arhitectură: arh. Smaranda Baciu, arh. Alin Neculcea, arh. Raluca Alexandru

 

structură: ing. Rodica Donighievici, ing. Cătălin Ștefan, ing. Zina Lazarovici

instalații electrice: ing. Gheorghe Păunescu (d.2020)

instalații termice: ing. Nicoleta Burlacu

devize: ing. Alice Florian

 

AN: 2016 - 2020                    

                                 

FAZA: finalizat

Construcția bisericii "Buna Vestire" Drugănescu s-a finalizat la începutul secolului XVIII, în anul 1723. Pictura a fost executată un an mai tarziu, în timp ce sfințirea a avut loc în 1725, biserica fiind ctitorită de marele Vornic de Târgoviște, Gavril Drugănescu, cu hramul „Buna Vestire”.

În 1841, în urma degradărilor produse de cutremurul din 1838, pe lângă reparațiile uzuale, asupra bisericii se fac și câteva transformări ce-i modifică imaginea inițială - supraînalțarea acesteia, închiderea pridvorului, modificarea registrului superior exterior, înlocuirea arcelor și calotelor naosului și pronaosului (parțial prăbușite) cu un planșeu de lemn, adăugarea unui fronton deasupra pridvorului, înlocuirea învelitorii cu una de tablă, modificarea pantei acoperișului, precum și adăugarea unei turle-clopotniță deasupra pridvorului. 

Chiar dacă păstrează forma hibridă de la 1841 și în timp a fost martora multor restaurări și reparații, biserica rămâne un exemplu tipic modului de construcție a boierimii de țară de la începutul secolului XVIII.

Biserica are plan dreptunghiular în formă de navă și avea inițial un pridvor deschis, învelitoare în doua ape din șiță si acoperire din calote sferice și semisferice (fară să aibe turlă). La interior, trecerea dintre pronaos și naos se face prin trei arce sprijinite pe coloane, în timp ce delimitarea naosului de altar de face prin doi stalpi masivi de zidarie și prin catapeteasmă. La exterior sunt evidentiate cele trei profile tradiționale: soclul proeminent, registrul predominant al ferestrelor (decorat prin casete dreptunghiulare) și registrul superior ce prezintă o serie de arce decorative. Este construită din zidărie de cărămidă cu mortar de var hidraulic și șarpantă din lemn. 

Pictura a fost realizată în tehnica a fresco, în 1724. Stilul picturii este de sorginte  brâncovenescă, elegant, rafinat, perfect înscris pe suprafețele interiorului.

Efectele cutremurului din 1838, au întrerupt continuitatea programului iconografic al picturii, prin prăbușirea cupolelor, arcelor și pandantivilor. Ca urmare, se pot doar imagina, prin analogie cu alte monumente din aceeași perioadă, reprezentările iconografice de pe suprafețele dispărute. În timpul reparațiilor din 1841 s-au realizat repictări locale. 

La momentul debutului acestui proiect biserica se afla într-o stare foarte avansată de degradare cauzată, în cea mai mare măsură, de cutremurele ce s-au succedat de-a lungul istoriei sale. Acestei categorii de degradări se adaugă problemele legate de umiditatea excesivă la interior și în elementele constructive, deformări, exfolieri s.a.m.d.

Lucrări propuse pentru consolidarea, restaurarea, punerea în valoare și reintegrarea în circuitul turistic a bisericii constau în:

- consolidarea infrastructurii și suprastructurii bisericii

- remodelarea volumetrică interioară prin refacerea elementelor structurale (arce, bolți)

- refacerea șarpantei de lemn și a învelitorii

- restaurarea, pe cât posibil, și/sau înlocuirea tâmplăriilor 

- eradicarea patologiilor existente și eliminarea umidității de capilaritate

- restaurarea picturii

- restaurara/refacerea finisajelor interioare/exterioare

- echiparea bisericii cu instalații pentru a răspunde standardelor de exploatare contemporane

Mai mult, proiectul se referă și la amenajarea spațiului înconjurător. Aceasta presupune refacerea împrejmuirii și a porților de acces, desființarea aleilor existente și resistematizarea terenului pentru o mai bună preluare a apelor pluviale. Amenajarea constă în refacerea aleii de acces cu facilizarea accesului persoanelor cu dizabilități locomotorii și în crearea de spații verzi plantate.