CETATEA RUPEA
restaurarea unei cetăți de secol XIV
SIT: Cetatea Rupea, strada Cetății, Rupea, județul Brașov
CLASARE: monument de interes național - BV-II-a-A-11769
BENEFICIAR: Primăria Rupea
ECHIPA:
proiectant general: Remon Proiect S.R.L.
șef proiect: arh. Constanța Carp
arhitectură; arh. Smaranda Baciu, arh. Matei Badea
structură: ing. Dan Ionescu
arheologie: arhg: dr. Adrian Andrei Rusu
studiu istoric: arh. Marina Iliescu
AN: 2007-2013
FAZA: finalizat
Cetatea Rupea este un vechi vestigiu arheologic din România și este una din puținele cetăți medievale din țară care amintește de relațiile dintre populațiile diferite din teritoriul Transilvaniei.
Cu toate că cercetările indică utilizări ale acestei suprafețe încă din preistorie, prima atestare documentară face referire la sașii răsculați împotriva regelui Ungariei, care s-au refugiat în cetate la 1324. Documente mai recente, din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle.
Cetatea este ridicată pe Dealul Cohalmului din Rupea iar acest amplasament a fost ales strategic, deoarece reprezintă intersecția drumurilor ce fac legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile dintre munți.
Cetatea ce domină orașul de la înălțimea sa, s-a dezvoltat între secolele al XIV-lea și al XVII-lea, având rol de apărare și refugiu si ocupând o suprafață de aproximativ 11ha. De-a lungul istoriei sale a fost administrată în conformitate cu modelul autorităților teritoriale. Dacă inițial se înscria în ierarhia Evului Mediu, rege - voievod - castelan - scaun și autorități scaunale, ulterior intermediarii au dispărut iar Cetatea Rupea a rămas cetatea scaunului Rupea sub autoritatea principatului Transilvaniei.
Datorită raționamentelor militare după care a fost construită, Cetatea Rupea are o configurație ce se dezvoltă pe verticala colinei pe care o ocupă. Astfel vârful este ocupat de "Cetatea de Sus" (incinta I), apoi se poate citi "Cetatea de Mijloc" (incintele II și III) și la baza colinei este "Cetatea de Jos (incinta IV). Fiecare dintre aceste segmente se deosebeste prin arhitectura generată de momentele diferite la care au fost construite, funcțiile diferite ale componentelor, tehnicile de asediu și finanțele care existau la momentul conceperii lor.
Având rol dublu - militar și de locuire - funcțiunile construcțiilor cetății sunt diferite.
Astfel, în Cetatea de Jos găsim:
- căsuța paznicului
- Turnul Slăninii
- Magazia militară
- turnul porții
- turnul slujitorilor
- zidul de strajă
- fânâna cetății
În Cetatea de Mijloc găsim:
- Turnul Cercetașilor
- Capela
- Turnul Pulberăriei
- Turnul Scribilor
- Turnul Scaunului
- Turnul Pentagonal
În Cetatea de Sus se află:
- Căsuța din vârf
- căsuțe
Situația inițială a construcțiilor ce alcătuiesc cetatea prezenta:
- construcții în ruină
- porțiuni de ziduri lipsă
- elemente de lemn (șarpante și planșee) dezafectate
- finisaje - acolo unde mai există - într-o stare extrem de avansată de degradare
- fisuri
- dislocări
LUCRĂRI PROPUSE
Lucrările au constat în consolidarea, restaurarea și conservarea construcțiilor cetății.
- refacerea capacității portante a zidurilor conform proiectului de consolidare
- refacerea subansamblurilor din zidărie (pereți, bolți, arce)
- refacerea elementelor din lemn și a învelitorilor
- completarea și reîntregirea siluetelor construcțiilor existente
- refacerea pardoselilor respectând configurațiile originare
- refacerea finisajelor
- montarea de tâmplării noi, din lemn, în conformitate cu estetica generală a construcțiilor
- instalații electrice
Toate aceste lucrări au ca scop punerea în valoare a monumentului, astfel fiecare intervenție a fost realizată într-un mod discret, fără a pierde materialul existent, și a fost marcată spre a se diferenția de straturile existente.
Tehnicile și materialele utilizate au fost selecționate în scopul atingerii unui nivel optim de compatibilitate cu substratul existent, integrându-se în estetica generală a locului.
După finalizarea lucrărilor Cetatea Rupea a putut fi reintegrată în peisajul turistic al județului Brașov, unele zone ale sale fiind transformate, cu minimum de intervenție, în muzeu.