MÂNĂSTIREA ANINOASA 

reintegrarea în circuitul turistic prin restaurare

SIT: Mânăstirea Aninoasa, comuna Aninoasa, județul Argeș

CLASARE: monument de interes național - AG-II-a-A-13467

BENEFICIAR: Mânăstirea Aninoasa

ECHIPA:

proiectant general: Remon Proiect S.R.L.

șef de proiect: arh. Constanța Carp

arhitectură: cond. arh. Teodor Bănică, th. arh. Paul Felican, proiectant Silvia Petcu

structură: ing Rodica Donighievici, proiectant Teodora Dinu

instalații electrice: ing. Gheorghe Păunescu (d.2020)

devize; ing. Ioan Mareș

 

AN: 2016            

                                 

FAZA: execuție

Mânăstirea Aninoasa, ctitorie boierească, a fost ridicată de aga Tudor Vlădescu și urmașii săi, pe locul unei vechi așezări de cult.

Ridicarea clădirilor care compun ansamblul a început cu construirea bisericii în 1677 și a continuat până în 1833 (conform documentelor de arhivă).

Incinta mânăstirii este de formă rectangulară (~87,3m x ~56,3m), cu regim de înălțime dezvoltat pe parter și parțial P+1.

Ansamblul mânăstirii este format din șase clădiri mânăstirești conținute de zidul de incintă, după cum urmează:

- Biserica ”Sf. Nicolae” – 1677-1729 (AG-II-a-A-13467.01)

- Paraclis ”Sf. Gheorghe” și ”Sf. Dumitru” – 1773 (AG-II-a-A-13467.02)

- Pivnițele caselor de la Tudoran Vlădescu – 1677 (AG-II-a-A-13467.03)

- Case egumenești – 1722-1729 (AG-II-a-A-13467.04)

- Chilii – 1722-1729 (AG-II-a-A-13467.05)

- Turn clopotniță – 1722-1729 (AG-II-a-A-13467.06)

- Zid incintă – 1722-1729 (AG-II-a-A-13467.07)

Mânăstirea se prezintă ca un ansamblu coerent stilistic, plastic-arhitectural, cu evidențierea etapelor succesive de evoluție, fără manifestarea unor deficiențe structurale însă deficiența majoră semnalată în prezent este excesul de umiditate și de capilaritate coroborat cu expunerea la intemperii.

 

Acumularea de umiditate este vizibilă în multe zone la interior și la exterior. Această umiditate excesivă a produs în timp macerarea materialelor componente (piatră, cărămidă, tencuieli, acoperișuri) aducând prejudicii structurale, și a favorizat apariția coloniilor biologice. Această umiditate reprezintă un cumul de patologii care nu afectează doar starea clădirii ci și utilizarea sa și păstrarea obiectelor de patrimoniu ale mânăstirii (cărți, icoane, țesături, mobilier ș.a.). 

Biserica a fost prima clădire ridicată a ansamblului, în 1677, inițial ca biserică de curte boierească, ulterior ansamblul fiind transformat în mânăstire cu viață de obște.

De plan dreptunghiular, biserica a avut inițial doar turla de peste naos iar turla de peste pronaos și pridvorul deschis s-au adăugat în anul 1722.

Accesul în incinta mânăstirii se realizează pe latura nord, la primul nivel al turnului clopotniță. Tot pe această latură, la primul nivel, cu acces din incintă, se găsesc fostele pivnițe ale caselor lui Tudoran Vlădescu, cu ziduri de piatră și cu bolti de cărămidă, cilindrice și semicirculare cu calote pe pandantivi.Zidurile laturii nord sunt masive, din zidărie de piatră si cărămidă, cu grosimi cuprinse între ~0,95 m si ~1,58 m.

Corpul vest a fost realizat în 1729, cu parter și etaj parțial, cu numeroase intervenții și modificări ulterioare. La primul nivel, cu acces din incintă, au funcționat chiliile, al doilea nivel fiind destinat cazării prelaților.

Din interiorul incintei, accesul către fostele chilii se face prin intermediul unui portic susținut de stâlpi cilindrici cu arcade în plin cintru și o cornișă profilată. Închiderea la partea superioară a porticului este realizată cu bolti în cruce cu muchii ieșite, din cărămidă.

Zidul exterior al incintei este executat din piatră și cărămidă, iar încăperile adosate acestuia au ziduri din cărămidă, cu arce și bolți din cărămidă, semicilindrice și în cruce cu muchii intrate și ieșite.

Latura sud cuprinde spații în care au funcționat chilii, cuhnia cu cuptorul de pâine și trapeza.

Latura est este constituită din zidul de incintă, executat din zidărie mixtă de cărămidă cu piatră, cu o grosime de ~80 cm și o înălțime de ~6,60 m. Pe extremitățile interioare ale zidului sunt amplasate îincăperi folosite pentru depozitarea lemnelor.

​Au existat multiple sesiuni de lucrări de consolidare și de restaurare - începute în anul 1968, au continuat cu întreruperi periodice de lungă durată până în anul 2009 când s-au finalizat lucrările la biserică. 

Proiectul de față propune o nouă sesiune de lucrări de consolidare, conservare, restaurare și punere în valoare a ansamblului Mânăstirii Aninoasa, atacând patologiile descrise mai sus armonizând straturile vechi și pe cele nou propuse. 

LUCRĂRI PROPUSE:

  • eradicare umiditate: 

    • barieră orizontală;

    • asanarea verticală a pereților prin interior;

    • asanarea verticală a pereților prin exterior;

    • închiderea rosturilor și hidrofugarea fațadelor;

    • amenajare muzeu:

  • tencuieli de egalizare și absorbție a sărurilor migrate din cărămidă și piatră; tencuiala subțire permite sărurilor să migreze prin ea spre exterior, suportul tencuielii mulate îl constituie o tencuială de grund cu capacitate de depozitare a sărurilor; inclusiv tratamente de hidrofugare;

  • pardoseli din dale de piatră, montate pe strat de ruperea capilarității și rost perimetral de aerisire; se va executa încălzire prin pardoseală;

  • prevederea unei platforme acționate electric, montate pe mâna curentă a scării, pentru a permite accesul persoanelor cu dizabilități locomotorii;

  • iluminat muzeal de punere în valoare a exponatelor;

  • instalații pentru control umiditate și temperatură;

  • instalații de semnalizare incendiu, antiefracție, de sonorizare și distribuție prin cablu, de telefonie și de date, de evacuare;

    • restaurare pictură interioară biserică ”Sf. Nicolae”

    • restaurare pictură interioară paraclis – latura nord

    • reparații curente

  • țeseri, injectări locale și plombe ale zidăriei;

  • refacere tencuieli și zugrăveli interioare și exterioare, pe zonele deteriorate;

  • refacere pardoseli din dulapi de lemn, montate pe șape hidrofobizate, cu rost perimetral de aerisire, pe straturi de ruperea capilarității și termoizolație;

  • revizuiri șarpante cu înlocuiri de material degradat;

  • montarea învelitorilor din tablă de cupru cu falțuri duble orizontale;

  • sistematizarea verticală perimetrală zidurilor de incintă, pentru dirijarea și colectarea apelor pluviale;

  • instalații electrice curenți tari și curenți slabi;

  • instalații de paratrăznet;

  • instalații sanitare, apă – canal;

  • instalații termice - centrală termică cu combustibil lemne:

  • încălzire prin pardoseală la muzeu și paraclis;

  • încălzire cu corpuri statice la restul spațiilor.